Da Wikizziunariu, lu dizziunariu a cuntinutu lìbbiru.
Arfabbetu simprificatu
Cunzunanti
b
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| b |
B |
Bi |
1. Sìmprici. |
1. [b] Occrusiva bilabbiali sunora |
1. b (àrbitru, arba, bonu) |
. |
| bb |
Bb |
Bi |
2. Dùbbula doppu vucali. |
2. [bb] o [bː] |
2. bb (abbati, libbru) |
. |
c duci
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| c |
C |
Ci duci |
1. Sìmprici. |
1.a.[ʃ] Fricativa postarviulari surda
1.b.[tʃ] Affricata postarviulari surda
|
1.a. c (celu, cìnniri, auceddu, sicilianu)
1.b. c (ciau: prununza talianizzata)
|
ċ
ċ
|
| cc |
Cc |
Ci duci |
2. Dùbbula. |
2.[ttʃ] |
2. cc (accia, cocciu) |
ċċ |
c dura
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| c |
C |
Ci dura |
1. Sìmprici. |
1. [k] Occrusiva vilari surda |
1. c, ch (cani, chinu, àbbacu, jìnchiri) |
k |
| cc |
Cc |
Ci dura |
2. Dùbbula. |
2. [kk] o [kː] |
2. cc, cch (accabbari, occhiu, acchianari) |
kk |
d
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| d |
D |
Di |
1. Sìmprici. |
1. [d] Occrusiva arviulari sunora |
1. d (dèbbitu, duluri, adaciu) |
. |
| d |
D |
Di |
2. Dùbbula. |
2. [dd] o [dː] |
2. dd (addunàrisi, addannatu) |
. |
- Le français comporte les dentales [d̪], [t̪], [n̪] et [l̪]. Dentales de l'API: L'alphabet phonétique international (API) utilise un symbole commun pour les consonnes pulmonaires dentales, alvéolaires et post-alvéolaires, hormis pour les fricatives et les affriquées. On a recours au diacritique [ ̪ ] (pontet souscrit) lorsqu'il est nécessaire de différencier les dentales des (post-)alévolaires. [t̪e] [d̪ɔnd̪e] [on̪d̪a] [l̪iɰaɾ]
f
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| f |
F |
Effi |
1. Sìmprici. |
1. [f] Fricativa labbiudintali surda |
f (fìmmina, focu) |
. |
| ff |
Ff |
Effi |
2. Dùbbula. |
2. [ff] o [fː] |
ff (affisa, jìffula) |
. |
g duci
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| g |
G |
Gi duci |
1. Sìmprici. |
1. [ʤ] Affricata postarviulari sunora |
1. g (argentu, giugnettu, giurari, giugnu) |
ġ |
| g |
G |
Gi duci |
2. Dùbbula. |
2. [dʤ] |
2. gg (sòggira, villaggiu) |
ġġ |
g dura
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| g |
G |
Gi dura |
1. Sìmprici. |
[g] Occrusiva vilari sunora |
g, gh (gula, gonna, agugghia, ghettu) |
gh |
| gg |
Gg |
Gi dura |
2. Dùbbula. |
[gg] o [gː] |
gg, ggh (aggricazzioni, agghiru) |
ggh |
gli
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| gli |
Gli |
Gli |
Sìmprici (inizziali) |
[ʎ] Latirali apprussimanti palatali |
gli (supratuttu nta prununzi lucali: gliòmmaru) |
. |
| gli |
Gli |
Gli |
Dùbbula (ntervucàlica) |
[ʎʎ] o [ʎː] |
gli (supratuttu nta prununzi lucali: arpegliu, vigliaccu, neglia) |
. |
ghi
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| ghi |
Ghi |
Ghi |
1. Sìmprici. |
[g] + [j] |
ghi (ghià: prununza lucali) |
ghj |
| gghi |
Gghi |
Gghi |
2. Dùbbula. |
[gg] + [j] |
gghi (famigghia, gghiòmmaru) |
gghj |
gn
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| gni |
Gni |
Gni |
Sìmprici (nizziali) |
[ɲ] Latirali apprussimanti palatali |
gni (gna) |
. |
| gni |
Gni |
Gni |
Dùbbula (ntervucàlica) |
[ɲɲ] o [ɲː] |
gni (vagnu, ugnu, gnuranti) |
. |
h
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| h |
H |
Acca |
Muta |
. |
h (havi, hannu) |
. |
j
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| j |
J |
Jota |
Semicunzunàntica (nizziali o midiana) |
[j] Vucali antiriuri àuta |
j (jornu, jittari, fùjiri, ajutu) |
y, i |
. |
l
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| l |
L |
Elli |
1. Sìmprici. |
[l] Latirali arviulari |
l (leccu, basilicò) |
. |
| ll |
Ll |
Elli |
2. Dùbbula. |
[ll] o [lː] |
l (cullega, allisciari) |
. |
m
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| m |
M |
Emmi |
1. Sìmprici. |
[m] Nasali bilabbiali |
m (mari, amaru) |
. |
| mm |
Mm |
Emmi |
2. Dùbbula. |
[mm] o [mː] |
mm (ammancari, jimmu) |
. |
n
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| n |
N |
Enni |
1. Sìmprici. |
[n] Nasali arviulari |
n (nasca, aneddu) |
. |
| nn |
Nn |
Enni |
2. Dùbbula. |
[nn] o [nː] |
nn (annacari, jinnaru) |
. |
p
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| p |
P |
Pi |
1. Sìmprici. |
[p] Occrusiva bilabbiali surda |
p (pedi) |
. |
| pp |
Pp |
Pi |
2. Dùbbula. |
[pp] o [pː] |
pp (appigghiari) |
. |
q
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| q |
Q |
Qu |
1. Sìmprici. |
[k] Occrusiva vilari surda |
q (quagghiari) |
c, k |
. |
r sìmprici
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| r |
R |
Erri |
1. Sìmprici ntervucàlica. |
1. [ɾ] Monuvibbranti arviulari |
1. r (eritera, marinaru, acqualoru) |
. |
| r |
R |
Erri |
2. Sìmprici nizziali. |
2. [ɾ] Monuvibbranti arviulari |
2. r rossu (grossu), r recu (grecu) |
. |
r dùbbula
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| rr |
Rr |
Erri |
1.a. Dùbbula nizziali.
1.b. Dùbbula nizziali.
|
1.a. [rr] Vibbranti arviulari
1.b. [ʐ] Fricativa retrufressa sunora
|
1.a. rr (ramu)
1.b. rr (ramu)
|
rh |
| rr |
Rr |
Erri |
1.a. Dùbbula ntervucàlica.
1.b. Dùbbula ntervucàlica.
|
1.a. [rr] o [rː]
1.b. [ʐʐ] o [ʐː]
|
1.a. rr (tirrenu)
1.b. rr (tirrenu)
|
rrh |
s
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| s |
S |
Essi |
1. Sìmprici. |
1. [s] Fricativa arviulari surda |
1. s (sira) |
. |
| s |
S |
Essi |
3. Sìmprici. |
3. [z] Fricativa arviulari sunora |
3. s (casu, paisi, cosa) |
ż |
| ss |
Ss |
Essi |
2. Dùbbula. |
2. [ss] o [sː] |
2. ss (arrassu, passaggiu, missa) |
. |
sb / sch / st
sci
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| sc |
Sc |
Sci |
Sìmprici nizziali |
[ʃ] Fricativa postarviulari surda |
sc (scemu, sciamu, scena) |
. |
| sc |
Sc |
Sci |
Dùbbula ntervucàlica |
[ʃʃ] o [ʃː] |
sc (cascia, vasciu, la scena) |
. |
t
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| t |
T |
Ti |
Sìmprici nizziali o ntervucàlica |
[t] Occrusiva arviulari surda |
t (tagghiari, catu, munita) |
. |
| tt |
Tt |
Ti |
Dùbbula ntervucàlica |
[tt] o [tː] |
tt (crapettu) |
. |
u (w)
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| u |
U |
U |
Semicunzunàntica (nizziali o midiana) |
[w] (apprussimanti labbiuvilari sunora) |
u (supratuttu nta prununzi lucali: uovu, uomu ma puru nta acquazzina, guantera) |
. |
v
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| v |
V |
Vu |
Sìmprici nizziali o ntervucàlica |
[v] Fricativa labbiudintali sunora |
v (viteddu, ventu, vava, aviri, vìppita, avaru) |
. |
| vv |
Vv |
Vu |
Dùbbula ntervucàlica |
1.a.[vv] o [vː]
1.b.[bb] o [bː]
|
vv (avviliri)
vv (avviliri)
|
. |
z
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. (I.P.A.) |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| z |
Z |
Zeta |
1. Sìmprici. |
1.[ʦ], [ts] (affricata arviulari surda) |
1. z (minzogna, zebbra) |
. |
| zz |
Zz |
Zeta |
2. Dùbbula doppu un vucali. |
2.[tts] |
2. zz (azzaru, pizzuliari, abbrazzu, puzzu) |
. |
Vucali
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| a |
A |
A |
. |
[a] (vucali cintrali) |
a (arma) |
. |
| e |
E |
E |
. |
[ε] (vucali antiriuri mediu-àuta graputa) |
e (liggenna) |
. |
| i |
I |
I |
Vucàlica (nterna) |
[i] (vucali antiriuri àuta) |
i (lignu) |
. |
| o |
O |
O |
. |
[ɔ] (vucali pustiriuri mediu-àuta graputa) |
o (baroccu) |
. |
| u |
U |
U |
. |
[u] (vucali pustiriuri àuta) |
u (manu) |
. |
Nota: Pi sapìrinni chiossai, liggìtivi la pàggina Discussioni Wikizziunariu:Arfabbetu e funètica.
Nta palori straneri tanticchia sicilianizzati, ponnu arristari li vucali chiuduti siquenti ca nurmarmenti nun asìstinu n sicilianu:
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| e |
E |
E |
. |
[e] (vucali antiriuri mediu-àuta chiuduta) |
e (pedaggiu) |
. |
| o |
O |
O |
. |
[o] (vucali pustiriuri mediu-àuta chiuduta) |
o (abbonamentu) |
. |
Sònira particulari
| Minùscula |
Majùscula |
Nomu |
Prununza |
A.F.N. |
Trascrizzioni littiraria |
Àutri trascrizzioni |
| dd |
Dd |
Ddi cacuminali |
. |
[ɖ] + [ɖ] (occrusiva retrufressa sunora dùbbula) |
dd (addumari, beddu) |
dh, ddh, ddrh, ddhr, đđ, ḍḍ, ḓḓ |
| dr |
Dr |
Dri cacuminali |
. |
- ([ɖ] + [ɽ]) (occrusiva retrufressa sunora + monuvibbranti retrufressa)
- ([ɖ] + [ɹ]) (occrusiva retrufressa sunora + apprussimanti arviulari)
|
dr (draguni, dragunara) |
drh, dhr |
| tr |
Tr |
Tri cacuminali |
. |
- ([ʈ] + [ɽ]) (occrusiva retrufressa surda + monuvibbranti retrufressa)
- ([ʈ] + [ɹ]) (occrusiva retrufressa surda + apprussimanti arviulari)
|
tr (trita, trenu) |
trh, thr, tsc (tscenu, trenu) |
| ç |
Ç |
Çi |
. |
([ç]) (fricativa palatali surda), ([χ]) (fricativa uvulari surda), |
ci / çi (ciuri/çiuri) |
hi, xhi, xi, hj, xhj, xj, ħ |
| ngh |
Ngh |
Nghi |
. |
[ŋ] + [ŋ] (cunzunanti nasali vilari dùbbula) |
ng(h) (allungari, sangu) |
nn, ngh, nh |
| nt |
Nt |
Nti |
. |
[nd] |
nt (nenti) |
nd |
| str |
Str |
Stri |
. |
- ([ʃ] + [ɽ]) (fricativa postarviulari surda + monuvibbranti retrufressa)
- ([ʃ] + [ɹ]) (fricativa postarviulari surda + apprussimanti arviulari)
- ([ʂ] + [ɽ]) (Fricativa retrufressa surda + monuvibbranti retrufressa)
|
str (agghiastru, strata, stràscina) |
sţr, sthr, sci, sh, sr, scr (noscru, nostru) |
- In italiano sono di norma presenti tre fonemi nasali: la bilabiale /m/, l'alveolare /n/ e la palatale /ɲ/, resa graficamente con il digramma <gn> (si veda ad esempio l'opposizione tra /semi/ ~ /seni/ ~ /segni/). Per esempio, la parola anche in alfabeto fonetico si trascrive: ['ãŋke].
- per esempio: i foni che costituiscono varianti combinatorie (cioè determinate dal contesto) del fonema /n/ non vengono usati, in quanto la velarizzazione o labializzazione della <n> è obbligata dalla consonante successiva, e sarà quindi sufficiente scrivere /in.ˈve.ʧe/ e /ˈfan.ɡo/ per [ĩɱ.ˈveː.ʧe] e [ˈfãŋ.ɡo]; la nasalizzazione non viene segnata, in quanto non è possibile che una vocale, seguita da consonante nasale nella stessa sillaba, non venga nasalizzata (/ˈan.ke/ per [ˈãŋ.ke]); quelle consonanti che, come s'è detto, sono sempre lunghe in posizione intervocalica, potrebbero in teoria venir semplicemente trascritte come scempie: (/ˈpe.ʃe/ per [ˈpeʃ.ʃe], /ˈra.ɲo/ per [ˈrãɲ.ɲo])
Rifirimenti
sci - ci - xi
- sci
- Fricativa postalveolare sorda [ʃ] sìmprici nizziali (scemu, sciamu, scena) ma dùbbula ntervucàlica [ʃʃ] o [ʃː] (cascia, vasciu, la scena).
- digramma e trigramma: semplice in posizione iniziale, ma doppio in posizione intervocalica
- fricativa postalveolare sorda semplice (it. scemo), fricativa postalveolare sorda doppia (it. lascia) [...] In posizione intervocalica la fricativa psotalveolare sorda [ʃ], che in italiano è sempre doppia
- ci
- Così, la cena, in italiano standard /la 'ʧena/ [la 'ʧe:na], in toscano diviene [la 'ʃe:na]. /ʧ/ → [ʃ].
- Ginirali
- Antroponimi popolari ad Alimena: Fl: alla fricativa postalveolare (sorda: [ʃ]) -ci- diffusa in quasi tutto il territorio siciliano, si contrappone la fricativa palatale (sorda: [/ç/]) -hi- di chiara influenza nissena.
h(i) fricativa palatale sorda
ç(i) pronunzia fricativa di c
çi+a/o/u ç+e/i sibilante postalveolare sorda ([http://it.wikipedia.org/wiki/Lingua_proto-uralica /š/ o /ʃ/) -> "Pariçini"/"Paraçini": /pariˈšini/paraˈšini/ (Parigini) p.86 (probabilmente come nel siciliano "adaciu")
sci+a/o/u sibilante postalveolare sorda geminata (/ʃː/) Piscia-vadduni /ˈmpiʃːa-vaˈɖːuni/ p87
hi+a/o/u h+e/i fricativa palatale sorda /ç/ Hiuriddu (da hiuri) /çuˈriɖːu/ p. 184
ci+a/o/u c+e/i affricata alveopalatale sorda /ʨ/ ([tɕ] cioè "/t/" con "/ɕ/" fricativa alveopalatale sorda") -> Ciciredda: /ʨiʨiˈɾεɖːa/ p.52 (probabilmente come nel siciliano "ciciru")
p. 31 table de conversion
Pàulû p 110
- xi
- Descrizione: suono simile a quello di J ma aspirato, come nel tedesco CH di ich. Nell'AFI viene rappresentata dal simbolo [ç], e viene definita fricativa palatale sorda. hjancu, hjuri (dialetto calabrese)
- È foneticamente coerente uno scambio tra fricativa palatale sorda (/ç/) e fricativa alveopalatale sorda (/ɕ/)* per motivi sia acustici che di marcatezza: difatti alcuni dialetti della regione dimostrano il cambiamento /çç/ /[ʃʃ]/, ad esempio quelli di Reggio Calabria e di Morano Calabro (CS), e il suo contrario è sempre possibile anche se marcato. Non ci sembra completamente fuori luogo suporre un incontro tra forme romanze matascione/matahhjone (hj= /ç/) e forma araba con "-f-" che potrebbe dar vita ad una nuova forma romanza matafione ecc. l'ipotesi sarebbe anche rafforzata dallo sviluppo normale nella regione [-](f)fl-> [-](f)fj- /çç/ [>/ʃʃ/]. *l'autore voleva dire "fricativa postalveolare sorda" (/ʃ/)
Cacuminali
- dd, tr, dr: Consonanti retroflesse nel siciliano trenu, idda o nel sardo nudda (rispettivamente ['ʈɽɛːnu], ['iɖɖa] e ['nuɖɖa]
- Occlusiva retroflessa sorda ([ʈ]: siciliano, calabrese, salentino e sardo, "trenu" ['ʈɽɛnu])
- Occlusiva retroflessa sonora ([ɖ]: sardo ['nuɖɖa], [ca'baɖɖu], ['bɛɖɖu], sal. [ca'vaɖɖu], ['bɛɖɖu], ['iɖɖu], sic. locale: ['bɛɖɽu] e ['cavaɖɽu])
- Monovibrante retroflessa ([ɽ])
- Consonne battue rétroflexe voisée ([ɽ])
- Approssimante alveolare ([ɹ])
- Occlusiva post-alveolare sorda (ma comunemente detta Occlusiva retroflessa sorda) [ʈ] siciliano: quattru
- Occlusiva post-alveolare sonora (ma comunemente detta Occlusiva retroflessa sonora) [ɖ] siciliano: bedd(r)a, nudd(r)a
- Retroflesse "ʈ ɖ" (occlusive) e "ɽ" (vibrante) : sono consonanti formate dal contatto della punta della lingua contro la zona postalveolare, ma a differenza delle altre consonanti, come il loro stesso nome suggerisce - la punta della lingua viene ripiegata indietro. Si trovano ad esempio in siciliano : patri padre ['paʈɽi], beddu bello ['bɛɖ:u]
- Geminazione consonantica: Per l'es. beddu, si possono usare sia [ɖɖ] che [ɖː], possiamo dunque trascrivere ['bɛɖɖu] o ['bɛɖ:u].
- Sillabazione della cacuminale siciliana: capiddu ca‧pid‧du, su en.wiktionary
Fricativi
Vibbranti
- erre in italiano [r] vibrante alveolare - La R italiana (come nella parola "rana") o quando ci sono due R scritte sia in italiano che in spagnolo (come nella parola spagnola "perro"); [ɾ] monovibrante alveolare - La R italiana più corta. Qualcosa come la R nella parola "però."
- erre in italiano In italiano tale fono non è presente, ma può trovarsi occasionalmente come allofono della vibrante IPA: /r/ singola.
- D rutacizzata intervocalica siciliana ([ɾ] Monuvibbranti arviulari) jìritu /ˈiɾitu/ su en.wiktionary
- Rotacismo della /IPA: d/, cioè il suo passaggio a /IPA: r/ (infatti /IPA: ɾ/), come in Maronna.
- Rotacismo: Modificazione fonetica consistente nella trasformazione di un fonema in r (IPA [r]). Questo fenomeno è particolarmente presente nella lingua latina, nella lingua sarda, nella lingua corsa, nella lingua napoletana, e nella lingua siciliana.
- cucchiara (kukˈkjaɾa),
- Monovibrante alveolare sonora: vibrante semplice intervocalica dello spagnolo [ˑpeɾo] Il suono occorre anche nella pronuncia napoletana della dentale intervocalica [maɾonːa]
- I fonemi consonantici del napoletano moderno: la fricativa sonora [D] o la più comune monovibrante alveolare [...] vibranti (/d/ > /ɾ/)
- Monovibrante in italiano: Diversi membri della classe di suoni in esame sono presenti nell’area linguistica analizzata. Infatti accanto alle due realizzazioni caratteristiche dell’italiano standard – la monovibrante alveolare [R] e la polivibrante alveolare [r] (Canepari, 1999) –, si rinvengono anche quelle risultanti dalla forte influenza dei confinanti dialetti.
- monovibrante alveolare IPA|[ɾ]|link=monovibrante alveolare , una singola vibrazione della r italiana.
Vucali
- Sull'uso del suono [ɪ] noto che è meno marcato rispetto al suono inglese, però è comunque differente dal suono [i], quasi un suono intermediario fra i due.
- Forma atona per "i" e "e" [ɪ] un vocoide intermedio tra la [e] e la [i], articolata più verso il centro, ed è la i inglese di big.
- Latin digitus: IPA: /ˈiɾɪt̪u/
Àutri