Wikizziunariu:Cumpenniu stilìsticu

Da Wikizziunariu, lu dizziunariu a cuntinutu lìbbiru.

Ntroduzzioni[cancia]

Pi scrìviri nta lu wikizziunariu 'n sicilianu, raccumannamu d'usari lu "sicilianu standard", vulemu diri, la lingua littiraria. Stu cumpenniu prova a spiari li formi cchiù mpurtanti di lu sicilianu standard e li normi accittàbbili pi scrìviri nta lu wikizziunariu 'n sicilianu. Sta guida tratta di la scrittura prifiruta pi scrìviri li difinizzioni di paroli, nun sunnu li paroli ca vènunu misi nta lu wikizziunariu.

  • Pi sapìrinni chiossai supra la trascrizzioni di paroli siciliani, aviti a lèggiri Arfabbetu e funètica.

Grammàtica[cancia]

Putiti vìdiri na brevi grammàtica siciliana ccà. Sta grammàtica ammustra li formi grammaticali cchiù prifiruti. Usamu l’arfabetu sicilianu. Pi li nostri mudelli ortugràfici, usamu supratuttu:

  • Giuseppe Pitrè, Grammatica Siciliana (1870);
  • Giorgio Piccitto, Vocabolario Sicliano (circa 1950-1977);
  • J. K. Bonner, Introduction to Sicilian Grammar (2001); e

semu nfluinzati e spirati dâ puisia di sti maistri siciliani granissimi:

Di Piccitto, unu di li cchiù granni studiusi di la lingua siciliana, nun siquemu tutti li règuli, pirchì, certuni di chissi, lu sicilianu mudernu nun li usa cchiù, comu li règuli siquenti:

  • sarvu di quarchi asempiu (vistu nta la grammàtica brivi) nun usamu lu radduppiumentu a lu principu di li palori, comu: BB, DD, RR, PP, ZZ, ecc.;
  • usamu sempri ci- a postu di “çi-“, p’asempiu: ciuri, ciumi, ciàuru, ecc.; e

Principi pi la lingua standard[cancia]

Sti principi standard sunnu na guida p'aiutari a chiddi ca vonnu scrìviri:

  • li formi cchiù prifiruti sunnu chiddi cumpreti, p’asempiu: lu, li, la, granni, grossu, nun, accuminzari, haiu, avemu, sunnu, ecc.;
  • l’apòstrufu s'usa sulu si è propiu nicissariu – unni la parola si capisci, si prifirisci nun usari l'apòstrufu;
  • li formi di paroli cchiù diffusi 'n Sicilia sunnu prifiruti a chiddi lucali. Quarchi vota cci ponnu èssiri dui formi di la stissa parola, ca sunnu tutti dui accittàbbili.

Normi spicìfichi accittàbbili[cancia]

  • Dittungazzioni di la vucali accintata, p’asempiu: bonu-buonu, pedi-piedi, la vucali pura è prifiruta.
  • La sustituzzioni di la D cu la R, p’asempiu: diri-riri, dari-rari, l’usu di la D è prifirutu.
  • GGHI e GLI: figghiu-figliu, ogghiu-ogliu, GGHI è prifiritu.
  • C surda e G sunora: manciari-mangiari, làcrima-làgrima, C surda è prifiruta.
  • CHI e CI/CCI, chiànciri-ciànciri, CHI è prifirutu.
  • G dura nizziali: gaddu-‘addu, granni-ranni, G dura nizziali resta.
  • DD e LL: beddu-bellu, DD è prifirutu.
  • La sustituzzioni di la R interna cu na vucali: porcu-poiccu, purtari-puittari, R resta.
  • Nzirzioni di na V: àutru-àvutru, nìuru-nìvuru, senza V è prifirutu.
  • Paroli ca hannu persu la "i" nizziali nun ùsanu l’apòstrufu, p’asempiu: mpurtanti, gnuranti, nzignari, ecc.
  • Àutri paroli, accumènzanu cu la "i" pirchì chista veni prununzata, p'asempiu: idìa, ìsula, Itàlia, Islànda, ecc.
  • Sarvu di quarchi eccizzioni (p'asempiu: a lu principu di na parola e certi paroli muderni), la “e” e la “o” si tròvanu supratuttu accintati, masinnò, s'usa la "i" e la "u", p'asempiu: cumpenniu (no compenniu), cumunitàti (no comunitàti), culligamenti, sustituzzioni, cunzidirari, ecc.