Wikizziunariu:Grammàtica

Da Wikizziunariu, lu dizziunariu a cuntinutu lìbbiru.
La bannera siciliana
La bannera siciliana

L'arfabetu

A B C D E F G H I L M N O P Q R S T U V Z
a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z

Cunzunanti duppi

'N sicilianu ci sunnu assai paroli ca accumènzanu cu na cunzunanti duppia, ma chiddi ca si scrìvinu di sòlitu sunnu:

cci nni cchiù dda ddi ddu ssa ssi ssu ccà ddòcu ddà

Artìculi

Ditirminativi:

lu la li (l') cu l'elisioni di la l, addivèntanu:
u a i (l')

Nditirminativi:

un nu na (n')
un cavàddu nu zìu/nu scàntu na fìmmina n’abbitùdini

Unu (masculinu) e una (fimmininu), sunnu usati comu nùmmiri cardinali e no comu artìculi.

Pripusizzioni

a cu 'n di fra, tra pi nna nni nta ntra

Sti pripusizzioni si ponnu usari puru cu l'artìculu ditirminativu:

Pripusizzioni: + artìculi: lu = + artìculi: la = + artìculi: li = + artìculi: un =
a ô â ê ôn
cu chî cûn (o "c'un")
di dûn (o "d'un")
pi pûn (o "p'un")
nni nnû nnâ nnî nnûn (o "nn'un")
nna/nta nnô/ntô nnâ/ntâ nnê/ntê ntôn (o "nt'ôn")
ntra ntrô ntrâ ntrê ntrôn (o "ntr'ôn")

Avverbi

Avverbi di locu:

sùtta sùpra ccà ddà ùnni ntùnnu dìntra avànti vicìnu vèrsu allàtu

Di tempu:

dòppu òra aièri òggi dumàni quànnu mai mèntri nzìnu

Di quantitati:

abbastànza pìcca assài mènu cchiù tàntu

Di manera:

còmu bèni accussì nùtili ammucciùni diversamènti

Autri avverbi: Di manera:

siccòmu dùnca macàri avànti prìmisi ammènzu nvèci

Cungiunzioni

e pùru spàrti pirò màncu ancòra ànchi ma pirchì sippùru nvèci

L'apòstrufu

L'apòstrufu è un signu gràficu ca s'usa quannu si ncòntranu dui vucali. Nta lu casu d'eliminazzioni naturali di na vucali ca si trova a lu principiu di na parola, nun è nicissariu d'usari l'apòstrufu, pirchì, secunnu G. Piccittu puru senza l'apòstrufu la parola si capisci beni e livannu l'apòstrufu, quannu si pò, s'elìminanu tutti sti signali ladi nta la lingua scritta. Pi la stissa raggiuni, sempri secunnu G. Piccittu, l'apòstrufu nun s'havi mai a usari mancu nta la cuntrazzioni di l'artìculu nditirminativu pirchì lu senzu è chiaru:

               na                nu
                                                       

S'havi a usari l'apòstrufu cu la cuntrazzioni di la pripusizzioni sìmprici in, pi nun cunfunnìrila cu l'artìculu nditirminativu n, allura si srcivi 'n: 'n Sicilia, 'n Francia

Nta li paroli ca accumènzanu cu i, unni la parola perdi la i, comu dìssimu prima, l'apòstrufu nun s'usa p'ammustrari la pèrdita di la vucali:

Mpurtànti; Nnuccènti; Nzignànti; Ntàttu; Ntìsu; Mparàri.

Allura putemu diri ca l'artìculi

la, lu, li e li prunomi la, lu, li, pìgghianu l'apòstrufu comu puru l'aggittivi dimustrativi ddu, dda, ddi, stu, sta, sti, ssa, ssu, ssi. Li prunomi pirsunali ti, nni, vi, e lu riflissivu si e cci ponnu puru pigghiari l'apòstrufu. Si cci si ncontra cu la a, o, u l'apòstrufu nun lu pigghia.

Àutri frasi unni l'apòstrufu si pò usari sunnu:

C'avèm'a fàri = chi avèmu a fàri?

C'avèm'a dìri = chi avèmu a dìri? Asempi:

C'avèm'a fari si nun vòli vèniri?

C'avèm'a dìri si la màtri nun vòli?

Vìdiri puru

Lu gèniri

Aggittivi

Prunoma

Verbi

Lu verbu è la parti principali di lu discursu. Lu verbu dici chiddu ca si fà, comu si fà, quantu si nni fà, comu si senti, chi penza e vìa e vìa di sècutu. Li verbi ponnu èssiri; rigulari, irrigulari, tranzitivi, ntranzitivi, riflissivi, difittivi, sirvili. Poi 'n sicilianu cci nn'è unu ca è ausiliari (aviri).

Wikizziunariu:Verbu ausiliari

Wikizziunariu:Verbi rigulari

Wikizziunariu:Verbi irrigulari


Viditi puru: