caccïari

Da Wikizziunariu, lu dizziunariu a cuntinutu lìbbiru.
(Rimannu a pàrtiri di caccïàri)

Sicilianu

Verbu

caccïari (puru scrittu caccijari)

  1. Jiri circannu armali sarvaggî d’ammazzari, nta l’ambienti naturali unni stannu, pi procuràrisi chi manciari. Ntô casupisci e affini, si dici piscari nveci. Sta furma da palora, cu la i longa, havi sulu stu significatu, e si distingui di chidda cu la i curta, cacciàri, chi po’ aviri significatu diffirenti.
    L’imperaturi Fidiricu II avìa la passioni di caccïari cu li farcuni.

Prununza

  • [caccïàri]
  • AFN: [kat͡ʃːiˈari]

Sillabbazziuni

ca | cci | à | ri

Etimuluggìa / Dirivazzioni

Veni dû verbu latinu “captiare”, chi voli diri “pigghiari”.

Palori currilati

cacciari, cacciaturi, piscari

Traduzzioni